si noaptea isi asterne voalul.din nou ma-ntreb unde sunt...ce caut aici inchisa in trupul inutil al unei persoane lipsita de putere.as vrea sa evadez si sa popsesc acolo unde imi e locul.insa imposibilitatea adanceste golul pe care absentza ta l-a sapat. imi voi mai reveni?
parca a ramas din tine doar o amintire care incepe sa se stearga si totusi esti inca aici, existi in mine, respiri in mine...dar oare mai sunt eu aceea?

cuvinte seci, de ce nu dansati pe melodia sufletului meu?de
ce nu stiti sa faceti altceva decat sa intunecati sentimentele atunci cand vreti voi si nu le luminati atunci cand e nevoie?

degetele mele se plimba pe foaia de hartie unde zac aruncate sentimentele tale...la ce bun? la ce bun daca nu te am aici?la ce bun daca de fiecare data cand citesc lacrimile mele imi inunda ochii si apoi pun foaia de unde am luat-o ramand doar un sentiment de pustiu...
si dupa toate astea poate crezi ca nu te iubesc...gresesti...

si dupa toate astea poate crezi ca vreau sa te uit..sau k deja te-am uitat...din nou gresesti...
noaptea mi-e sfetnic credincios...ma ocroteste asa cum bratzele tale odata au facut-o...
ploaia mi-e prieten de suflet...imi saruta buzele asa cum tu ma sarutai odata...cand erai aici...
insa nu am gasit caldura pe care sufletul tau mi-o oferea cand inima ta batea in acelsi ritm cu a mea...dar stai...era aceeasi inima...

dar stai...nu esti o naluca...tu esti mereu cu mine, tu esti aici acum...tu ma saruti inainte de culcare si imi veghezi somnul...suntem aceeasi fiinta...
suntem un suflet...am incetat sa mai fiu eu..ai incetat sa mai fii tu...am inceput sa fim noi....te iubesc..amintire a viitorului