Aproapele meu gemea.
- Doare ?
-Mor si nimic altceva. Doamne, ia-ma!
-O doare, o doare, strigau imbracatii in alb.
Se strangeau cerc in jurul patului si varsau lacrimi pentru om.
-Faceti ceva, faceti ceva, le strigau ingerii
Si-au adus o vioara vrajita s-o duca departe de ce era trist, pe unde-a fugit durerea si-ntristarea. Spuneau glume si citeau poezii, in timp ce altii rasfoiau niste carti si-agitau eprubete de zor.

- Doare? intreaba o femeie in alb, suparata c-a fost deranjata din vis, tocmai cand o privea un frumos pe-un alb cal. « Bine » , a mai zis. Si-a plecat.
-Simti unde apas cu mana?!
-Simt numai inima batand. Tu de ce plangi, nu vezi ca eu lupt? “Au ! Ingere-al meu, m-ai parasit ?”
Si-apare luna plina, rotunda si coapta.
-Are ochi, zice, parc-ar fi un chip!
-E ingerul tau pazitor, nu te-a parasit!
-Vezi-l si tu…
-Nu vreau sa ma vada pe mine, tu ai nevoie de el.
Pe-aproapele meu il durea. Spun durerii sa plece si-mi face semn ca mai sta. Ma mananca genunchii, semn ca e timpul sa ma rog. Ma ridic usor de pe scaunel, il imping in spate, fara zgomot, si– ngenunchez langa pat. N-am crezut ca-i atat de placut sa stai in genunchi….
- Prea multa suferinta, Doamne, prea multa. Te rog sa alini durerile, sa le faci macar suportabile. Ajuta-ma sa se linisteasca in seara asta, sa poata dormi. “Tatal nostru care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau……”
Si-aproapele meu incepe sa respire uniform. Ii ating usor durerea cu mana si nu ma simte.
Poate a fost ingerul. Sau luna. Poate obosise si duhul durerii sa-i tot bata in corp, se dusese si el sa se culce…


Dimineata, am coborat in strada impreuna cu un putincredincios. Am cumparat un covrig si el trei. Gandea ca sunt un zgarcit, cand o mana s- a- ntins spre noi. L-a suduit, dar eu i-am dat maruntisul din buzunar. Pentru ca a-ntins mana spre mine. Si s-a asternut o tacere grea intre noi. La plecare, fara sa-i mai ceara, s-a scotocit si i-a dat un banut.
E nevoie de modele “in strada”, printre pacatosi, nu departe de ei.
Acum Il privesc pe cersetor de la geam.
Iata-l!
Mana intinsa parca spune: da-mi un banut si te duc in imparatia cerurilor. Este Caron printre noi, platesti un banut si atingerea mainii lui este biletul de trecere. Mana intinsa pune credinta la-ncercare. Mana intinsa e o promisiune, e viata fara sfarsit..
Bine, du-te tu… ii zic, si-i fac loc sa treaca Celui cu mana intinsa. Cioc, cioc, bate la poarta Domnului cu o piatra. “Bine, bine, i se spune, intra si sa te trezesti maine dimineata la patru, c-avem treaba”
- Insotitori, sculati-va si spalati-va bolnavii…
O batranica intreaba : » Pe mine nu ma salveaza nimini? » Si pleaca acasa. « Nimini » nu stie ce are.
Cel mai bolnav e frigiderul.
S-a adus agheazma, si-o ia personalul de serviciu. Pe toata.
- Nu mai putem, sar infirmierele, toti bolnavii vor sa-i intoarcem de pe-o parte pe alta, nu mai vrea nici unul pe spate! “Incearca sa dormi », spun si ele, la plecare, o vorba buna unei fetite ce tocmai murise.
Aprind o lumanare si dezleg incet nodul singuratatii.
Sa facem un Spital al Poporului cu sala de operatii deasupra Bisericii Neamului.