”Poate a scrie este cea mai frumoasă ocupație de pe pământ, în afara aceleia de mamă, de la tine din suflet și din carne și din os. E culmea că părinți sunt foarte mulți, însă scriitori, mai puțini…”

”Poate căutarea fericirii, aici este cheia pentru mai bine. Dacă ești fericit, poți munci, poți iubi, te poți exprima și dezvolta… Caută-ți, mai întâi, sursa sinelui.”

”Sinele ești tu: cu frumusețe, ambre și lumini, dar și cu obscurități semiînțelese, care trebuie să ți le clarifici, mult. Descoperirea sinelui înseamnă înlăturarea neînțelesului și găsirea căilor către sine, a ceea ce ești, a ceea ce te împiedică să fii, în mod real, și găsirea căilor către sine, fără ca nimic să nu îți rămână necunoscut.”

”Scriitorii sunt foarte folositori, oricui. Pentru oameni, pentru societate. De la ei poți învăța și cunoaște, în mod real, foarte mult. Este un fel de școală secundară, aici, dedusă din scris…”

”Secretul poate al oricărui succes nu este cu precădere poate nu (numai) inteligența deosebită sau genialitatea, ci tocmai ”pasiunea” pe care o pui, ”atragerea ta”, în genialitatea pe care o ai, deja, în acel domeniu. Iubește și muncește, în ce ai deja, și îți vei exceda propria-ți bună genialitate…”

”Tainele sunt desculțe, tainele au tălpile umede și frumoase, tainele sunt parcă întregi. Ele nu se înțeleg decât cu foarte mare greutate, ele sunt inutile după ce sunt devoalate sau universalizate și devin bun comun.”

”Încearcă să te ții agățat de fericire, nu de ghimpi. Trandafirii sunt frumoși, dar fericirea este înlăturarea lacrimei, chiar dacă ești numai un trandafir frumos și foarte rozaliu…”

”Există mai multe modalități de a scăpa zădărniciei umane, unul din ele este munca, celălalt dorința (sau dorințele) proprii, care constitue un perpetuu motor… Componentele (dorințelor) sunt foarte greu cognoscibile de către terți și sunt proprii și foarte subiective, sunt individuale…”

”Zâmbetul este cea mai frumoasă unealtă a vieții și a creației. Dacă nu ești fericit, atunci caută cu precădere să fii fericit și apoi poți să faci orice, în această viață...”

Zâmbește inconsistenței și râde copilule, zilei ce vine... Tălpile tale formează drumul de pași, din acest nisip, unde și marea pășește...

(Iulia Elize)