Pagina: 2 : 1
***
:
 Poezie 2009-08-18 (10929 afişări)
*** (Îmi port pustiu prin noapte pasul meu)
: Traducerea: Al. Philippide
Poezie 2009-08-12 (14118 afişări)
*** (Iubiri și doruri câte-am dus)
:
Poezie 2009-08-12 (8702 afişări)
*** (La cei pinteni de arginturi)
: Traducerea: Ion Hadârcă
Poezie 2009-07-27 (7157 afişări)
*** (La fel ca-n teatru scena lumii este)
: Traducerea: Ion Hadârcă
Poezie 2009-07-27 (8001 afişări)
*** (Mă înconjoară-o gloată cu fel și fel de inși)
: traducerea: Ioan Horea
Poezie 2005-10-20 (10264 afişări)
*** (Nu, nu te mai iubesc ca altădată)
:
Poezie 2009-08-12 (10255 afişări)
*** (Portretul, după despărțire)
:
Poezie 2009-08-12 (8810 afişări)
*** (Primiți salutul meu, o munți albaștri-ai Caucazului!)
: Traducerea: Victor Tulbure
Poezie 2009-08-17 (8017 afişări)
*** (Prin munții pustii de la nord, singuratic)
: Traducerea: Al. Philippide
Poezie 2009-08-12 (8643 afişări)
*** (Tăcere, discul lunii, plin)
: Traducerea: Ion Hadârcă
Poezie 2009-07-14 (8194 afişări)
*** (Zorind din calde țări străine)
: Traducerea: Virgil Teodorescu
Poezie 2009-08-13 (7755 afişări)
16 mai 1830
: Traducere de H. Grămescu
Poezie 2009-08-14 (7877 afişări)
30 iulie 1830(Paris)
: Traducere de Al. Philippide
Poezie 2009-08-14 (8354 afişări)
Adio, nespălat imperiu...
: Traducere de Ion Hadârcă...
Poezie 2009-07-24 (8341 afişări)
Cântecul demonului
: (fragment din poemul Demonul, cap. 1/XV
Poezie 2009-06-03 (8678 afişări)
Captivul
: Traducere de Al. Philippide
Poezie 2009-08-17 (8715 afişări)
Către ***
: Traducere de Ion Hadârcă
Poezie 2009-07-22 (8283 afişări)
Către A.O. Smirnova
:
Poezie 2009-08-12 (8674 afişări)
Către prieteni
: Traducere: Ion Hadârcă
Poezie 2009-06-17 (8606 afişări)
Către...
:
Poezie 2004-10-30 (8908 afişări)
Către... (2)
: Traducere de Leonida Lari
Poezie 2009-09-20 (9628 afişări)
Corabia văzduhului
: Din Zeidlitz*
Poezie 2009-08-22 (9594 afişări)
Cupa vieții
: Traducere de Marcel Breslașu
Poezie 2009-08-13 (9361 afişări)
de nu ne-am fi iubit atât de tandru
: Traducere: Ion Hadârcă
Poezie 2009-07-14 (8635 afişări)
Demonul
:
Poezie 2002-07-07 (34210 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Lermontov Mihail Iurievici
Mihail Iurievici Lermontov (rusă: Михаил Юрьевич Лермонтов, n. 15 octombrie – 3 octombrie stil vechi – 1814 d. 27 iulie – 15 iulie stil vechi – 1841) a fost un scriitor romantic rus.
În scurta lui viață a fost un dușman declarat al țarismului, al asupririi și nedreptății, întreaga lui operă fiind un aspru și necruțător rechizitoriu la adresa celor lângă tron pitiți, a celor de lege ocrotiți. Biciuind cu versul lui de fier și pară viciile societății contemporane și strâmba ei întocmire, propovăduind iubire și adevăr, Lermontov și-a afirmat înalta lui concepție despre rolul poetului și poeziei. Prigoana celor huliți de poet pentru fărădelegile lor n-a întârziat să vină. Lermontov ia drumul surghiunului, fiind trimis in Caucaz,din ordinul țarului. Peisajul sălbatic al naturii caucaziene îl întâlnim în nenumărate poezii lirice, în poemele Mțîri și Demonul, în romanul “Un erou al timpului nostru”, constituind nu numai un cadru exterior, ci și o expresie a forței nestăvilite. În acest cadru poetul își afirmă cu o vigoare rară crezul estetic.
Poezia “Poetul” (1838) transmite mesajul major al artistului-cetățean, care odinioară cu ritmul vânjos al vorbei sale putea la luptă pe ostasi să-i mâie,-în opoziție cu poetul pasiv care și-a uitat menirea: Ai dat în schimb pe aur puterea ta de-oțel, ce uimea pe vremuri omenirea. Folosind simbolul pumnalului cu tăiuș fidel și veșnic treaz, poetul este îndemnat să-și ducă în lume înalta lui solie. Dar această solie, cuvântul profetic al purtătorului de adevăr și de dreptate, se lovește de fastul și spoiala veacului său lânced și revolta culminează în stigmatul societății mondene, parazitare. Poetul se vede înconjurat de-o
“…gloată cu fel de fel de inși Cu vorbe și zorzoane în lumea lor deprinși, Cu muzica și dansuri și minciuni- Predicatori sălbatici adesea-ncep să urle, Sub masca unor oameni cuviincioși și buni.” (1ianuarie-1840)
De aici izvorăște spiritul lui de negare, un dezacord dramatic cu mediul social al clasei dominante pe care-l detesta, sugerându-i imaginea simbolică a profetului hulit, ”lovit cu pietre și alungat de cei din preajmă-mi răi la fire, în ochii cărora citește doar patimă și răutate” Și-atunci, scârbit, poetul-profet fuge de oameni în pustiu.” Profetul”-1841. Atitudinea de izolare, de evadare din minciuna și falsitatea societății privilegiate, nu are la Lermontov substanța intimistă a singurătății voite, căutate. Temperamentul lui tumultuos, în maxima incandescență a pasiunii, se consumă într-un protest social fecundat de idealurile pozitive ale libertății, ale dreptății și egalității dintre oameni. Alte poezii: “Meditație”, ”Te-apasă greu urâtul…”, “îmi port pustiu prin noapte pasul…”
În ultimii ani ai vieții 1840-1841, conflictul dintre poet și despotismul țarist se ascute la maximum. Scârbit peste masură în momentul plecării în al doilea surghiun- unde, ca și marele său premergător Pușkin, își va găsi moartea într- un duel absurd- poetul este copleșit de amărăciune, luându-și rămas bun de la acea Țară de robi și de stăpâni sătui. Lira lui Lermontov, cu rezonanțe adânci și bogate, a vibrat pentru tot ce este simțire înaltă și gând înaripat, iar alături de admirabilele simboluri care vădesc resursele nemăsurate ale unui romantism activ de factura revoluționară, poetul și-a închinat multe versuri lirice patriei pe care, fidel și generos a iubit-o cu toată puterea sufletului său furtunatec.
|
Texte Recomandate
