| Pagina: 2 : 1  
						
						*** 
						 : 
  Poezie 2009-08-18 (10929  afişări) 
 
						
						*** (Îmi port pustiu prin noapte pasul meu) 
						 : Traducerea: Al. PhilippidePoezie 2009-08-12 (14118  afişări)
 
 
						
						*** (Iubiri și doruri câte-am dus) 
						 : Poezie 2009-08-12 (8702  afişări)
 
 
						
						*** (La cei pinteni de arginturi) 
						 : Traducerea: Ion HadârcăPoezie 2009-07-27 (7157  afişări)
 
 
						
						*** (La fel ca-n teatru scena lumii este) 
						 : Traducerea: Ion HadârcăPoezie 2009-07-27 (8001  afişări)
 
 
						
						*** (Mă înconjoară-o gloată cu fel și fel de inși) 
						 : traducerea: Ioan HoreaPoezie 2005-10-20 (10264  afişări)
 
 
						
						*** (Nu, nu te mai iubesc ca altădată) 
						 : Poezie 2009-08-12 (10255  afişări)
 
 
						
						*** (Portretul, după despărțire) 
						 : Poezie 2009-08-12 (8810  afişări)
 
 
						
						*** (Primiți salutul meu, o munți albaștri-ai Caucazului!) 
						 : Traducerea: Victor TulburePoezie 2009-08-17 (8017  afişări)
 
 
						
						*** (Prin munții pustii de la nord, singuratic) 
						 : Traducerea: Al. PhilippidePoezie 2009-08-12 (8643  afişări)
 
 
						
						*** (Tăcere, discul lunii, plin) 
						 : Traducerea: Ion HadârcăPoezie 2009-07-14 (8194  afişări)
 
 
						
						*** (Zorind din calde țări străine) 
						 : Traducerea: Virgil TeodorescuPoezie 2009-08-13 (7755  afişări)
 
 
						
						16 mai 1830 
						 : Traducere de H. GrămescuPoezie 2009-08-14 (7877  afişări)
 
 
						
						30 iulie 1830(Paris) 
						 : Traducere de Al. PhilippidePoezie 2009-08-14 (8354  afişări)
 
 
						
						Adio, nespălat imperiu... 
						 : Traducere de Ion Hadârcă...Poezie 2009-07-24 (8341  afişări)
 
 
						
						Cântecul demonului 
						 : (fragment din poemul Demonul, cap. 1/XVPoezie 2009-06-03 (8678  afişări)
 
 
						
						Captivul 
						 : Traducere de Al. PhilippidePoezie 2009-08-17 (8715  afişări)
 
 
						
						Către *** 
						 : Traducere de Ion HadârcăPoezie 2009-07-22 (8283  afişări)
 
 
						
						Către A.O. Smirnova 
						 : Poezie 2009-08-12 (8674  afişări)
 
 
						
						Către prieteni 
						 : Traducere: Ion HadârcăPoezie 2009-06-17 (8606  afişări)
 
 
						
						Către... 
						 : Poezie 2004-10-30 (8908  afişări)
 
 
						
						Către... (2) 
						 : Traducere de Leonida LariPoezie 2009-09-20 (9628  afişări)
 
 
						
						Corabia văzduhului 
						 : Din Zeidlitz*Poezie 2009-08-22 (9594  afişări)
 
 
						
						Cupa vieții 
						 : Traducere de Marcel BreslașuPoezie 2009-08-13 (9361  afişări)
 
 
						
						de nu ne-am fi iubit atât de tandru 
						 : Traducere: Ion HadârcăPoezie 2009-07-14 (8635  afişări)
 
 
						
						Demonul 
						 : Poezie 2002-07-07 (34210  afişări)
 
 Pagina: 2 : 1
 |  | 
 
 
 
 |  | 
 | 
		
			| Biografie Lermontov Mihail Iurievici
 
 Mihail Iurievici Lermontov (rusă: Михаил Юрьевич Лермонтов, n. 15 octombrie – 3 octombrie stil vechi – 1814 d. 27 iulie – 15 iulie stil vechi – 1841) a fost un scriitor romantic rus.
 
 În scurta lui viață a fost un dușman declarat al țarismului, al asupririi și nedreptății, întreaga lui operă fiind un aspru și necruțător rechizitoriu la adresa celor lângă tron pitiți, a celor de lege ocrotiți. Biciuind cu versul lui de fier și pară viciile societății contemporane și strâmba ei întocmire, propovăduind iubire și adevăr, Lermontov și-a afirmat înalta lui concepție despre rolul poetului și poeziei. Prigoana celor huliți de poet pentru fărădelegile lor n-a întârziat să vină. Lermontov ia drumul surghiunului, fiind trimis in Caucaz,din ordinul țarului. Peisajul sălbatic al naturii caucaziene îl întâlnim în nenumărate poezii lirice, în poemele Mțîri și Demonul, în romanul “Un erou al timpului nostru”, constituind nu numai un cadru exterior, ci și o expresie a forței nestăvilite. În acest cadru poetul își afirmă cu o vigoare rară crezul estetic.
 
 Poezia “Poetul” (1838) transmite mesajul major al artistului-cetățean, care odinioară cu ritmul vânjos al vorbei sale putea la luptă pe ostasi să-i mâie,-în opoziție cu poetul pasiv care și-a uitat menirea: Ai dat în schimb pe aur puterea ta de-oțel, ce uimea pe vremuri omenirea. Folosind simbolul pumnalului cu tăiuș fidel și veșnic treaz, poetul este îndemnat să-și ducă în lume înalta lui solie. Dar această solie, cuvântul profetic al purtătorului de adevăr și de dreptate, se lovește de fastul și spoiala veacului său lânced și revolta culminează în stigmatul societății mondene, parazitare. Poetul se vede înconjurat de-o
 
 “…gloată cu fel de fel de inși Cu vorbe și zorzoane în lumea lor deprinși, Cu muzica și dansuri și minciuni- Predicatori sălbatici adesea-ncep să urle, Sub masca unor oameni cuviincioși și buni.” (1ianuarie-1840)
 
 De aici izvorăște spiritul lui de negare, un dezacord dramatic cu mediul social al clasei dominante pe care-l detesta, sugerându-i imaginea simbolică a profetului hulit, ”lovit cu pietre și alungat de cei din preajmă-mi răi la fire, în ochii cărora citește doar patimă și răutate” Și-atunci, scârbit, poetul-profet fuge de oameni în pustiu.” Profetul”-1841. Atitudinea de izolare, de evadare din minciuna și falsitatea societății privilegiate, nu are la Lermontov substanța intimistă a singurătății voite, căutate. Temperamentul lui tumultuos, în maxima incandescență a pasiunii, se consumă într-un protest social fecundat de idealurile pozitive ale libertății, ale dreptății și egalității dintre oameni. Alte poezii: “Meditație”, ”Te-apasă greu urâtul…”, “îmi port pustiu prin noapte pasul…”
 
 În ultimii ani ai vieții 1840-1841, conflictul dintre poet și despotismul țarist se ascute la maximum. Scârbit peste masură în momentul plecării în al doilea surghiun- unde, ca și marele său premergător Pușkin, își va găsi moartea într- un duel absurd- poetul este copleșit de amărăciune, luându-și rămas bun de la acea Țară de robi și de stăpâni sătui. Lira lui Lermontov, cu rezonanțe adânci și bogate, a vibrat pentru tot ce este simțire înaltă și gând înaripat, iar alături de admirabilele simboluri care vădesc resursele nemăsurate ale unui romantism activ de factura revoluționară, poetul și-a închinat multe versuri lirice patriei pe care, fidel și generos a iubit-o cu toată puterea sufletului său furtunatec.
 
 
 
 
 |