Pagina: 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Multe pot eu să îndur...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-20 (2883 afişări)
Mulți zic nebuni că ar fi...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-20 (2886 afişări)
Natura și arta
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-05 (3904 afişări)
Necesitate – Străvechi cuvinte. Orfice
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezie 2019-11-06 (3040 afişări)
Nemărginit
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-12-13 (3440 afişări)
Nevoia te-ndeamnă spre rugă...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-14 (2880 afişări)
Nezăbovind...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-11-09 (2558 afişări)
Nimeni nu se știe bine...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-11-03 (2567 afişări)
Nocturnă
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-12-05 (3469 afişări)
Nocturne du Voyageur
:
 Poezie 2020-03-15 (3042 afişări)
Nur wer die Sehnsucht kennt ...
:
 Poezie 2005-09-06 (9378 afişări)
O gospodină de-aș fi...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-18 (2877 afişări)
O, adevăr sublime…
:
Poezie 2005-10-13 (13152 afişări)
O, cum luam seama-nainte...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-17 (2940 afişări)
O, nu știu de-mi ești dragă
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-10-24 (3011 afişări)
Ocheadă
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-10-26 (3067 afişări)
Pâlpâie focul tomnatic...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-11-07 (2554 afişări)
Parabază
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-16 (3456 afişări)
Parcul
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-09 (3648 afişări)
Pescarul (Der Fischer)
: trad. N. Argintescu-Amza
Poezie 2009-05-03 (22921 afişări)
Plugarului
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-08 (3762 afişări)
Prevenire
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-09 (3606 afişări)
Prevenit
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-10-27 (3273 afişări)
Prezență
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-12-05 (3322 afişări)
Prezență (variantă)
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezie 2019-10-04 (2962 afişări)
Prinții-și imprimă ades
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-18 (3269 afişări)
Privind craniul lui Schiller
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-12-13 (3454 afişări)
Prooemion
: Traducere Șt. Aug. Doinaș
Poezie 2005-10-11 (10368 afişări)
Recunoscută ești
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezie 2019-10-04 (3073 afişări)
Regele din Thule
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers
Poezie 2019-10-06 (3276 afişări)
Regele ielelor (Erlkönig)
: trad. N. Argintescu-Amza
Poezie 2009-05-03 (35878 afişări)
Ritmul mult vrăjește
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-10-27 (3062 afişări)
Roza din câmpie
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezie 2019-10-06 (3096 afişări)
Să nu blesteme gura-ți de rubin
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-14 (3322 afişări)
Salut floral
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-10-23 (3179 afişări)
Se știe că tu ești cea mai frumoasă
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-11-02 (2971 afişări)
Se zbuciumă a patimii vâltoare
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-22 (3375 afişări)
Sehnsucht
:
Poezie 2005-07-04 (8266 afişări)
Selige Sehnsucht
:
Poezie 2006-07-15 (10616 afişări)
Semn din ochi
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezie 2019-10-09 (3129 afişări)
Sfântul Ioan în Noroi...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-14 (2464 afişări)
Și dacă eu te-alint
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-21 (2940 afişări)
Și dacă ochiul nu ar fi solar
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezie 2018-12-24 (2646 afişări)
Simțământ de toamnă
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-05 (2847 afişări)
Simțământ omenesc
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezie 2018-10-16 (2820 afişări)
Simțire omenească
: Traducere A. Covaci
Poezie 2005-10-10 (10032 afişări)
Solemn îl vedem pe doge...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2018-12-15 (2205 afişări)
Sonetul
: Traducere A. Covaci
Poezie 2005-10-11 (10455 afişări)
Sonetul – (variantă)
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezie 2019-10-26 (1826 afişări)
Speranța
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezie 2019-10-29 (2055 afişări)
Pagina: 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Johann Wolfgang Goethe
Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale.
Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808).
Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă.
Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza).
Prima îndoială în credință, Goethe a avut-o în anul 1755 cu ocazia cutremurului din Lisabona [1], unde: Dumnezeu i-a pedepsit la fel pe cei nevinovați că și pe cei vinovați și nu s-a dovedit părintește [2].
Educația religioasă pe care a primit-o în Frankfurt de la Johann Philipp Fresenius, un prieten al familiei și mai târziu de la unchiul lui, preotul Ioan Iacob Starck, nu prea i-au plăcut: Protestantismul Bisericii care ne-a fost predat, a fost doar o singură moralitate uscată; la un discurs înțelept nu s-au gîndit, și doctrina nu era pentru inimă, nici pentru suflet.
Numai ocupația cu Vechiul Testament, mai ales de poveștile de Patriarhi Avraam, Isaac și Iacob i-au sugerat imaginațiile. Atitudinea sa față de Bisericiă și dogma creștină, a rămas până mai târziu distanțată și chiar ostilă.
Goethe a început să iubească de timpuriu literatura, pe care o putea găsi în vasta bibliotecă al tatălui sau. Fascinat era și de teatru, în casa părintească, anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuși. În timpul ocupației Frankfurtului de către trupele franceze, vizita des Teatrul Franțusesc. În anul 1763 a asistat la un concert al tânărului Mozart, care atunci avea șapte ani.
În anul 1765 începe să studieze dreptul la Universitatea din Leipzig de care nu era prea încântat, dar pe care termină în anul 1768. Mai întîi Goethe trebuia să se adapteze la haine și maniere, stilul elegant de viață pentru a fi acceptat de noii concetățeni. În acest timp o plăcere pentru el era, participarea la cursurile lui Christian Gellert, un poet și filosof etic al iluminismului.
De asemenea participa și la cursurile de desen ale pictorului și sculptorului, Adam Oeser, care era directorul Universității din Leipzig. În acest timp scrie primele poezii, Neue Lieder („Cântece noi”), pătrunse de un lirism puternic și elevat, precum și o comedie întitulată Die Laune des Verliebten („Capriciul îndrăgostitului”).
Dar de asemenea tînǎrul Goethe se bucura de libertățile departe de casa părintească. El vizita spectacole de teatru, sau petrecea serile cu prietenii la bere. Aici are și prima deziluzie sentimentală, în iubirea neîmpărtășită de Anna Katharina Schönkopf care după doi ani, este de comun acord desființată. Acest eveniment l-a inclus în comedia Die Mitschuldigen („Vinovații”), scrisă la întoarcerea lui acasă.
Un an și jumătate, perioadă de refacere după deziluzia sentimentală în care o prietenă a mamei sale Susanne von Klettenberg îi aducea la cunoștință conceptul pietetic al Herrnhuter Brüdergemeine, o derivație a Bisericii Protestante, Goethe se ocupa cu misticismul, alchimia și cercetarea sufletului.
După o lungă boală, Christiane, soția lui Goethe, moare în anul 1816. Drept urmare, în 1817, Goethe se retrage din conducerea teatrului din Weimar. Nora sa se îngrijea de bunăstarea lui. În acest timp, Goethe a început să facă ordine în lucrările sale.
În această perioadă scrie Geschichte meines botanischen Studiums („Istoria studiului meu botanic”), pînă în 1824, urmate de lucrările Zur Naturwissenschaft überhaupt („Către științe naturale”) gânduri despre morfologie, geologie și mineralogie.
Goethe se imprietenise cu Karl Friedrich Reinhard și Kaspar Maria von Sternberg. Temporar, se dedică aspectelor mistice. Agendele și notițele din anii din urmă îi vor servi la scrierea lucrării Italienische Reise („Călătoria Italiană”). În anul 1821 urmează o colecție de romane scurte: Wilhelm Meisters Wanderjahre („Drumețiile lui Wilhelm Meister”).
În anul 1823 Goethe, se îmbolnăvește de inflamație a pericardului inimii. După ce s-a însănătoșit, a devenit mai spiritual decât înainte. În Karlsbad, bătrânul Goethe face cunoștință cu tînăra de 19 de ani, Ulrike von Levetzow, pe care o cere în căsătorie. Ea însă îl respinge, fapt pentru care Goethe scrie în drum spre casă cu dezamăgire Marienbader Elegie („Elegia din Marienbad”).
Cu ultimile puteri, reia să lucreze la Faust II. El însuși nu mai scria, doar dicta, în felul acesta Goethe rezolvându-și corespondența, dar și mărturisind în discuții lungi problemele sale poetului Johann Peter Eckermann, care scria.
În anul 1830, moare fiul său, August, în Roma. În același an încheiea lucrarul la a doua parte din Faust. Aceasta a fost o lucrare la care ani mulți, «a deveni» a fost pentru el cel mai important lucru. Formal era o piesă pentru scenă, dar care de fapt abia dacă se putea juca pe aceasta. În ultimii ani s-a amestecat în controversele dintre cei doi paleontologi Georges Cuvier și Étienne Geoffroy Saint-Hilaire referitoare la catastrofism, dezvoltarea continuă a speciilor etc.
În august 1831 va vizita din nou pădurea Turingiei din Ilmenau, acolo unde i-au venit primele idei științifice. 51 de ani mai târziu, după ce în 1780 a scris pe o scîndură a unei căsuțe de vânătoare pe Kickelhahn celebrul său poem Wandrers Nachtlied („Cîntecul de noapte al călătorului”), el a vizitat din nou acest loc.
La 22 martie 1832 Goethe a murit de pneumonie. Ultimile sale cuvinte, care se pare că ar fi fost: Mehr Licht! („Mai multă lumină!”), sunt relatate de medicului său, Carl Vogel, care în momentul decesului însă nu era în camera lui Goethe [24]. Goethe a fost îngropat pe data de 26 martie la Mormântul Prinților în Weimar.
După moartea poetului, aprecierea lui a scăzut. El se afla acuma în umbra lui Friedrich Schiller, a cărui tendințe revoluționare se potriveau mai bine timpului, decît poziția conservatoare a lui Goethe. În afara de diferiți critici, chiar și din rîndul bisericii, i se reproșa lipsa de patriotism, de credință și de moralitate. Abia după anii 1860, Goethe aparține de literatura predată la școlile germane. Această perioadă de lipsă de atenție pentru Goethe și operele sale, sa încheiat cu crearea Imperiului German din anul 1871.
În timpul național-socialismului, naziștii au pomenit puțin de Goethe. Umanismul și cosmopolitismul lui și idealul de educație de om pe sine stătător și însuși finalizat, nu se potrivea cu ideologia fascistă. Alfred Rosenberg, declarase în cartea sa din anul 1930 Der Mythus des 20. Jahrhunderts („Mitul secolului 20”), că Goethe nu ar fi de folos pentru următoarea: „perioadă de luptă aprigă, pentru că el a fost un personaj care a urât violența atât în viață cît și în versuri”
Goethe încerca să lege poezia, științele naturale, filozofia și politică. Activități practice și întâlnirile cu alți oameni, sunt reflectate în operele sale poetice și literare. Lucrările lui poetice, se bazează întotdeauna pe întîmplări concrete. Goethe era fascinat de teoria cunoașterii a lui Kant. Teza, „noi nu putem recunoaște objectiv, obiectele filosofiei, doar putem să ne gîndim despre cele înregistrate”, erau tocmai convingeriile lui Goethe: Nun aber schien zum erstenmal eine Theorie mich anzulächlen („Acuma pentru prima dată mi-se pare să-mi surîdă o teorie”).
Sursa: Wikipedia
|
Texte Recomandate
