Aceste trei simboluri străvechi ale vieții se regăsesc în personajele din poveștile precreștine românești, în obiceiurile și datinile practicate de sărbători în satele noastre, în jocurile copiilor de la țară.
Stăpânul pădurii, ursul, cel care apare uneori în calea fiilor de împărat pentru a-i încerca, pentru a le testa curajul, capacitățile de a duce la bun sfârșit o misiune, apare de multe ori din frunzișul des al pădurii, aținând drumul călătorilor, schimbându-le destinul. Ursul taie drumul, poteca, păzește podul sau grădina fermecată a merelor de aur. Forța și puterea sa înspăimântă pe nevolnici, pe corcoliți, dar nu și pe cei cu adevărat curajoși (Basarabia și Bucovina). Ursul apare în legendele despre Zamolxe, fiindu-i tovarăș de peșteră în timpul în care marele zeu a stat ascuns (Apuseni).
Pasărea este un mesager iscusit, un personaj care se înalță până la soare, o ființă specială care locuiește în văzduh. Este anima. Pe covoarele vechi românești ale căror modele vin din depărtate vremuri, păsări prelungi zboară misterios, părând că susțin cerul țesut în culori tari (Oltenia). Păsările sunt măiestre, sunt preotese ale Soarelui, sunt zâne, sunt partea de suflet denumită de orientali yin. Luna, intuiția, sensibilitatea, intimitatea, visul, zborul, îngerul păzitor. Sufletul este pasăre.
În datinile de Anul Nou există un personaj care trece de-a lungul derulării procesiunilor cu mascați prin toate experiențele, îmbolnăvindu-se și fiind apoi vindecat, la fel cum timpul bolnav este curățat, vindecat și redat oamenilor proaspăt ca la începuturi. Acest personaj este capra (Moldova). Capra este actor în piesa vindecării timpului, reprezentând omul în ipostaza sa vremelnică, supusă uzurii și degradării. Cu toate acestea, magii, zânele și ursul o ajută de fiecare dată să-și revină, să se regenereze. Capra reprezintă experiența, dar și greșeala. De altfel, s-a moștenit și expresia de „țap ispășitor”. Cel care trage ponoasele. Persoana care, datorită neștiinței și imperfecțiunii, traversează viața suferind din diverse cauze, de cele mai multe ori nevinovată. Supusă ritualului de vindecare, capra redevine veselă, plină de viață, capabilă să-și continue ciclul existențial al înțelepțirii prin experiment.
Ursul, pasărea și capra sunt trei ipostaze ale vieții: puterea, forța vitală (ursul), sufletul sau suflul care ne ține vii (pasărea) și experiența (capra), care ne ajută să evoluăm. Totodată, aceste trei personaje sunt și trei ipostaze ale timpului: timpul transformării, eternitatea, clipa.