agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-04-26 | [This text should be read in romana] |
Ai carte, ai parte. N-ai carte, n-ai parte. 窶 spune un vechi proverb romanesc.
テ始 urmト cu cca 7-8 ani, am vizitat pentru prima oarト Viena. Atunci, am putut sト vトヅ ce テョnseamnト sト fii o adevトビatト capitalト culturalト窶ヲ Cine a fost ネ冓 a intrat テョntr-o librトビie din Viena テョnネ嫺lege ce spun! Nu mai vorbesc cト テョn scurta mea vizitト, テョn doar cテ「teva ore de preumblat prin centrul oraネ冰lui la pas, am vトホut peste cinci librトビii de carte (ネ冓 nu amestecトフurト precum la noi!). テ始 douト窶ヲ am ネ冓 intrat! Una din ele窶ヲ se テョntindea pe douト etaje. Douト etaje de rafturi cu cトビネ嬖 aranjate frumos pe domenii. Tot テョn aceeaネ冓 perioadト, am fost ネ冓 テョn Italia. Dacト テョn Viena (テョn scurta mea vizitト!) am vトホut peste cinci librトビii (doar テョn centru!), nu acelaネ冓 lucru テョl pot spune ネ冓 despre oraネ册le italiene vizitate de mine, cum ar fi: Roma, Pisa, Bologna, Modena, Florenネ嫗 si Veneネ嬖a. Aici a trebuit sト-mi lungesc ochii テョn cトブtarea unei librトビii! Am vトホut cテ「teva. Doar cト窶ヲ テョntre librトビiile vieneze ネ冓 librトビiile italieneネ冲i era o deosebire窶ヲ, cam ca テョntre o carte 窶徑egatト窶 テョn ediネ嬖e Princeps ネ冓 una editatト pe hテ「rtie de ziar! テ始 plus, dacト テョn Viena テョn patru-cinci ore de vizitat am vトホut cinci librトビii de carte, テョn Italia am vトホut cinci librトビii in ネ兮se oraネ册! Noi窶ヲ suntem undeva la mijloc! Suntem prea sトビaci pentru a fi 窶彗ncoraネ嬖窶 de culturト precum austriecii (spun despre ei, doar pentru cト am vトホut ce se テョntテ「mplト テョn oraネ册le lor), テョnsト cu mult peste alte popoare. Cunosc toate spaネ嬖ile de vテ「nzare de la noi din ネ嫗rト, am cunoscut toネ嬖 窶忻テ「nzトフorii窶 de carte ネ冓 librarii din Romania. 窶弖テ「nzトフori de carte窶 窶 tot romテ「nu窶 dornic de caネ冲ig imediat care a 窶徭imネ嬖t窶 avテ「ntul sindromului Sandra Brown. Am cunoscut ネ冓 librari de la care aveai ce invトκ嫗, oameni cu care puteai sta o zi テョntreagト de vorbト ネ冓 nu te plictiseai. Orice テョntテ「lnire cu ei era un prilej de テョncテ「ntare spiritualト ネ冓 culturalト. Oameni care nu numai cト 窶徼rトナau窶 din carte ci ネ冓 pentru carte. 窶愿始 faネ嫗 unor cトビネ嬖 cテ「te unul se テョntreabト: "Oare cine le va citi?" テ始 faネ嫗 unor persoane cテ「te unul se テョntreabト: "Oare トピta ce citeネ冲e?". Ceea ce-i important, テョnsト, este cト se テョntテ「lnesc oameni ネ冓 cトビネ嬖.窶 窶 Andre Gide Au existat ネ冓 cテ「ネ嬖va care s-au テョncトパトκ崚「nat sト investeascト テョn amenajarea la anumite standarde a librトビiilor. Sunt oameni care au dovedit cト se poate. Cu un management bun, cu o anumitト 窶徘arte de テョnネ嫺legere窶 din partea editorilor, cテ「ネ嬖va au reuネ冓t sト-ネ冓 facト cテ「te un 窶徑anネ de librトビii窶. Dacト aネ face o paralelト テョntre cumpトビトフorul anilor 窶90, care dトヅea banii pe nimicuri turceネ冲i sau chinezeネ冲i de proastト calitate ネ冓 cumpトビトフorul de dupト 2000 care de bine-de rトブ, a テョnvトκ嫗t cト 窶彳ste mai ieftin sト-ネ嬖 cumperi un lucru scump窶, la fel s-a テョntテ「mplat ネ冓 テョn cazul culturii scrise. 窶廾 carte prost legatト, am scuturat-o puネ嬖n ネ冓 ideile au テョnceput sト se テョmprトκ冲ie窶. 窶 Valeriu Butulescu (1953) Vremea anilor 窶90 a テョnsemnat o 窶彷oame avidト de citit窶, chiar dacト multe din titlurile editate テョn acei ani de pionierat ale editurilor particulare din Romania erau de calitate テョndoielnicト (atテ「t din punct de vedere al traducerii, al greネ册lilor gramaticale テョntテ「lnite pe tot cuprinsul cトビネ嬖i, pテ「nト la aspectul coperネ嬖i ori al tiparului). 窶廚ultura a fost avantajatト mai cu seamト de cトビネ嬖le care n-au adus succes editorilor.窶 窶 Thomas Fuller Dupト 2000窶ヲ, lucrurile au テョnceput sト se schimbe ネ冓 テョn lumea cトビネ嬖i. Au テョnceput sト aparト titluri din ce テョn ce mai bune, calitatea ネ冓 aspectul cトビネ嬖i s-a schimbat テョn bine. Partea proastト テョn vテ「nzarea de carte din punctul de vedere al editorilor, este cト テョncト se 窶彭istribuie窶 cartea テョn librトビii cu 窶徘lata la vテ「nzare窶. Nu テョncerc sト iau partea editurilor, テョnsト librarii ネ冓-au micネ冩rat riscurile cテ「t au putut de mult. Au avut pretenネ嬖a la un rabat comercial din ce テョn ce mai mare, de la un an la altul, テョn schimb au dorit marfト テョn continuare テョn regim de consignaネ嬖e. 窶弃oartト haina veche ネ冓 cumpトビト cartea nouト窶 窶 Ambrose Bierce (1842-1914) Singura problemト, a fost, este ネ冓 va fi cumpトビトフorul! Cumpトビトフor care poate fi 窶彳ducat窶, テョnsト窶ヲ din pトツate pentru marea masト de cititori romテ「ni, nu dispune de 窶彷ondurile necesare窶 achiziネ嬖ei de 窶徂ranト pentru suflet窶. Astfel, s-a ajuns テョn situaネ嬖a テョn care mulネ嬖 dintre librari sト vテ「ndト cartea テョn rate. 窶懌ヲcトツi nu este alta ネ冓 mai frumoasト ネ冓 mai cu folos テョn toatト viaネ嫗 omului zトッava decテ「t cetitul cトビネ嬖lor.窶 窶 Miron Costin (1633-1691) Cel mai trist テョnsト窶ヲ, a fost momentul テョn care au apトビut 窶徂oネ嬖i la cravatト窶. Persoane care toatト viaネ嫗 au テョndrトトit cartea, care au citit foarte mult de-a lungul vieネ嬖i, dar care ajunネ冓 la pensie au constatat cト nu-ネ冓 mai permit sト-ネ冓 cumpere nici mトツar o carte pe lunト. Alネ嬖i, deoarece nu aveau 窶彡urajul窶 sト fure, veneau テョn librトビie, citeau cテ「teva pagini, apoi cumpトビau douト coli de hテ「rtie de scris ori o felicitare pentru a nu supトビa librarul, ネ冓 a-l lトピa ネ冓 a doua zi sト vinト la lecturト. 窶廸u conteazト cテ「te cトビネ嬖 ai, ci dacト acestea sunt bune sau nu窶.- Seneca (4i.Hr-65d.Hr) Prin 窶99, テョn faネ嫗 depozitului editurii, se opreネ冲e un jeep ultimul model. Din el, se dト jos un personaj. A intrat ネ冓 a cerut: Vreau cテ「te o bucatト din tot ce aveネ嬖 pe stoc! Mト uit la el, テョncerc sト pricep ce doreネ冲e domnul, テ-l テョntreb: Ce anume doriネ嬖? Vト place filosofia, doriネ嬖 SF-uri, doriネ嬖 dicネ嬖onare tematice sau poate romane istorice窶ヲ? La care el テョmi rトピpunde: Domnule, ce nu テョnネ嫺legi? Vreau cテ「te o bucatト din tot ce aveネ嬖 pe stoc! Mi-am fトツut o bibliotecト noua, テョmi plac cトビネ嬖le editate de voi, ネ冓 am de umplut cam trei metri de rafturi! Atunci am vテ「ndut prima datト carte la metru! テ始 acei ani, 窶彭トヅea bine窶 sト ai テョn bibliotecト: Enciclopedia Britanicト, Taschen-uri arhitecturale, テ柆ネ嫺a, Culianu, Iorga, Blaga, Densuネ冓anu, Motru, Vianu (puteネ嬖 sト mai adトブgaネ嬖, dacト テョn grabト am omis pe cineva). Cテ「ネ嬖 dintre cei ce aveau テョn bibliotecト le ネ冓 deschideau? Cテ「ネ嬖 le ネ冓 citeau? Mai era ネ冓 nevoie? Intrau oamenii-n casa lor, vedeau rafturile pline窶ヲ, ネ冓 ce ziceau窶ヲ Bトナ, dar ce bトナat deネ冲ept este ネ冓 トピta窶ヲ! Uite la el ce cトビネ嬖 citeネ冲e! Unui "erudit" - Paul Constantin ネ亙-a cumpトビat mii de volume, Dorindu窶都e un mare erudit, ネ亙 テョncト-ar vrea sト mai adune, Dar pテ「nト azi o carte n窶殿 citit. 窶廸u テョntotdeauna テョnネ嫺lepciunea unui om este direct proporネ嬖onalト cu volumul bibliotecii sale.窶 窶 Valentin Butulescu Am urmトビit 窶彷enomenul carte窶 chiar dacト am 窶彿eネ冓t窶 din aceasta piaネ崙 de ceva ani. Lucrurile se schimbト テョn bine de la an la an. Au テョnceput sト se cumpere din ce テョn ce mai multe cトビネ嬖, semn al avテ「ntului economic al Romテ「niei. Nu ネ冲iu acum ce se va テョntampla dupト テョnceputul recensiunii economice. Intru ネ冓 astトホi cu plトツere テョn librトビii atunci cテ「nd am timp, sunt nelipsit din tテ「rgurile de carte. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy