pe cărarea către mânăstire
gemete tânguitoare înapoia mea -
straturi de urme păcătoase
mântuitor strivite sub tălpi

ajung mă fac icoană în perete
las sufletul liber să zboare
dar el sărmanul pasăre în colivie
căci uşa şi ferestrele-s închise

rog inima să se încarce cu iubire
şi înot prin ea spre hornul minţii
sperând că cel de sus o să mă vadă
fum de ţigară şerpuind către cer