făurim din crâmpeie de voință
un loc în care să încolțească grâul și
dintr-o bucată de lemn copaia
în care să frământăm aluatul
pentru o îmbucătură
din care ne vom hrăni toate părțile din noi
în una-i sădită credința
la fel este
cum sâmburele așteaptă picătura de apă
să răsară
sau cum lăstarul se usucă
însetat
între nevoie și îndoială
către cer acela verde
înspre pământ celălalt