Status: “când Soarele te dărâmă...înseamnă că tu ești de vină”

Adriana Stefania: din ce e?
Mihai Iliuta: ce anume, statusul?
Adriana Stefania: da.
Mihai Iliuta: păi...așa mă simt... îmi cer mii de scuze!
Adriana Stefania: pentru ce?
Mihai Iliuta: am avut de curând majoratul și... am invitat multă lume.
Mihai Iliuta: chiar multă!
Adriana Stefania: și....?
Mihai Iliuta: cei cu care credeam că mă înțeleg cel mai bine
Mihai Iliuta: cu unii, într-adevar mă înțelegeam;
Mihai Iliuta: cu toți, de fapt,
Mihai Iliuta: doar că au luat-o razna puțin-lucrurile-...
Adriana Stefania: nu încerca să rămâi în loc pentru ceva ce iese prost.
Adriana Stefania: viața merge înainte și multe se întâmplă să învățăm ceva din ele.
Mihai Iliuta: da, exact asta încerc acum;
Mihai Iliuta: știi?... am avut ca invitați:
Mihai Iliuta: familia, vreo 15,
Mihai Iliuta: colegii și niște prieteni de-ai colegilor, vreo 10,
Mihai Iliuta: voluntarii cu care mă înțeleg foarte bine, vreo 10
Mihai Iliuta: și un grup de punkeri, rockeri și alții...vreo 20
Adriana Stefania: nu te mai stresa atâta,
Adriana Stefania: dacă ți-a placut ceva păstrează partea frumoasă!
Mihai Iliuta: profu` mi-a placut.
Adriana Stefania: :)) -“Laughing”
Adriana Stefania: k
Adriana Stefania: și mie îmi plăceau profesorii mei în liceu.
Adriana Stefania: acum nici nu îi mai salut,
Adriana Stefania: fiecare e preocupat de viața lui.
Adriana Stefania: și de multe ori treci fără să saluți!
Adriana Stefania: nu toți...
Mihai Iliuta: s-au cam stricat relațiile... cu rudele, căci nu prea le-am băgat în seamă
Mihai Iliuta: eram prea ocupat cu acei invitați care făceau prea multă gălăgie în local,
Mihai Iliuta: cu cei care nu aveau șansa să se distreze din cauza altora
Mihai Iliuta: și tot așa... un haos total...
Adriana Stefania: te înțeleg,
Adriana Stefania: dar nu ai nici o vină.
Adriana Stefania: trebuie să înțeleagă și ei!
Mihai Iliuta: ...am încercat să îi adun pe toți...
Adriana Stefania: ...ai putea sa le explici!
Mihai Iliuta: ...ca să se cunoască și să învețe unii de la alții câte ceva;
Mihai Iliuta: și nu au învățat cam nimic... mai rău.
Adriana Stefania: nu poți face mereu totul după bunul tău plac...
Mihai Iliuta: cui să explic?
Mihai Iliuta: era șansa mea unică în care un grup dintre invitați îmi putea cunoaște prietenii, familia și tot așa.
Adriana Stefania: ...fiecare e liber să facă totul după cum crede, dar încearcă să nu îți mai faci planuri care implică pe alții... altfel mereu o sa ai surprize!
Mihai Iliuta: păi asta ar însemna să rămân singur?
Adriana Stefania: nu,
Adriana Stefania: tu fii tu, cu planurile și gândurile tale.
Adriana Stefania: cu ceilalți vezi cum sunt și ce fel de relație se potrivește,
Adriana Stefania: nu toți gândesc la fel și au aceleași concepții.
Adriana Stefania: nu tot ce consideri bun pentru unul e bun pentru toți
Adriana Stefania: si nu tot ce vrei tu vor și alții chiar dacă e spre binele lor.
Adriana Stefania: vor vrea să descopere propriul lor bine!
Adriana Stefania: și asta se face greșind.
Mihai Iliuta: și cum pot face asta?
Adriana Stefania: ca și tine... și învățând să tragi concluzii să vezi ce a fost și ce nu a fost bine.
Mihai Iliuta: da dar ei nu văd că au greșit, cei care au greșit.
Adriana Stefania: nu contează!
Mihai Iliuta: nu îi judec, dar...
Adriana Stefania: lasă-i pe ei, e normal! poate si tu faci la fel, dar nu observi.
Mihai Iliuta: păi și ce fac cu cei care s-au simțit prost și nu s-au distrat?
Mihai Iliuta: din cauza mea, poate.
Adriana Stefania: iți ceri scuze!
Adriana Stefania: le spui că nu ți-ai dorit ca lucrurile să iasă astfel, dar nu te așteptai
Adriana Stefania: si pe moment n-ai știut cum să repari.
Adriana Stefania: gasești tu ceva.
Mihai Iliuta: k
Mihai Iliuta: :)
Adriana Stefania: e important să le ceri scuze, prin asta 50% e deja uitat, te asigur.
Adriana Stefania: că se cred importanți și le arăți că îți pasă
Mihai Iliuta: merci.
Adriana Stefania: și eu am învățat, cu toții învățăm din greșelile noastre, nu ale altora.
Adriana Stefania: și poate părerile mele nu vor fi mereu ca ale tale, e normal.
Mihai Iliuta: de ce mă ajuți?
Adriana Stefania: nu te ajut,
Adriana Stefania: eu nu fac nimic.
Adriana Stefania: spun doar ceea ce cred;
Adriana Stefania: tu ești cel care trebuie să se ajute și să facă ceea ce tu decizi.
Adriana Stefania: și eu am primit ajutor de la multe persoane și... și eu am intrebat același lucru.
Adriana Stefania: :) -“Smile”
Mihai Iliuta: multumesc frumos,
Mihai Iliuta: pentru că îmi deschizi ochii
Mihai Iliuta: :)
Adriana Stefania: n-ai pentru ce,
Adriana Stefania: trebuie să te gândești că măcar ai facut ce ai crezut de cuvință.
Adriana Stefania: oamenii sunt de multe ori plini de surprize,
Adriana Stefania: nu poți știi la ce să te aștepți de la ei.
Mihai Iliuta: și cu încrederea cum rămâne?
Adriana Stefania: încrederea trebuie sa fie mereu în tine.
Mihai Iliuta: nu putem avea încredere în ceilalți?
Adriana Stefania: nu,
Adriana Stefania: unii care sunt prieteni pot sa-ți facă surprize mai neplacute decât alții care nu aveai nicio treabă cu ei.
Adriana Stefania: asta nu înseamnă neapărat că o fac cu intenție,
Adriana Stefania: numai ca fiecare își urmărește proprile interese
Mihai Iliuta: și numai când interesele se potrivesc...
Mihai Iliuta: adică, au aceleași obiective, iar scopurile pot fii diferite oricum.
Adriana Stefania: depinde..
Adriana Stefania: de exemplu când ești prea bun îți dau în cap
Adriana Stefania: trebuie să ai acea siguranță, să fii pregătit să te retragi când e să fie;
Adriana Stefania: să nu te implici cu totul!
Mihai Iliuta: păi... cu totul în scopul tău, și doar o parte în obiectivul dintre obiectivele tale care duc la scop.
Adriana Stefania: nu neaparat, dar o sa inveți singur.
Adriana Stefania: unele lucruri nu le ințelegi doar din vorbă
Adriana Stefania: trebuie să ai părerile tale în viață, păreri care se formează pe măsură ce treci prin ele.
Mihai Iliuta: sper să trec prin ele.
Mihai Iliuta: să aștept subiectele sau să le caut?
Adriana Stefania: :))
Adriana Stefania: de ce nu stai tu calm și lași toate de la sine în ceea ce-i privește pe alții?
Adriana Stefania: tu urmărește-ți țelul tău!
Mihai Iliuta: care e?
Mihai Iliuta: știu...
Mihai Iliuta: n-ai cum să răspunzi...e țelul meu.
Adriana Stefania: asta întreabă-te pe tine, toate celelalte vor veni de la sine!
Adriana Stefania: da.
Mihai Iliuta: k
Mihai Iliuta: e cel mai misterios lucru...să-ți descoperi țelul!
Adriana Stefania: da... și ești mereu în căutarea lui
Adriana Stefania: mereu apare unul!
Mihai Iliuta: asta e!
Mihai Iliuta: asta trebui să fac,
Mihai Iliuta: să-mi caut țelul...căci nu știam ce pot face mai departe...
Mihai Iliuta: ceea ce trebuia să fac dintotdeauna!
Mihai Iliuta: Borges spunea:"Cauta pentru placerea de a cauta, nu de a gasi"
Adriana Stefania: :))
Adriana Stefania: nu stiu ce să zic,
Adriana Stefania: ai citit alchimistul?
Mihai Iliuta: da, dar demult
Mihai Iliuta: acum e prin Chicago.
Adriana Stefania: era un subiect asemănător...
Mihai Iliuta: :)
Mihai Iliuta: da
Adriana Stefania: am ceva treabă
Mihai Iliuta: k
Mihai Iliuta: bafta
Adriana Stefania: sper că nu te superi.
Mihai Iliuta: merci mult.
Adriana Stefania: merci.
Adriana Stefania: pentru putin.
Mihai Iliuta: k
Mihai Iliuta: du-te merci pa-pa!
Adriana Stefania: :-/ -“Confused”
Mihai Iliuta: :)
Adriana Stefania: nu știu ce-ai vrut să zici, dar...pa-pa!
Mihai Iliuta: nu contează
Mihai Iliuta: k
Mihai Iliuta: :)