e ora 12... si e noapte si e frig
si in cimitir ploua asa de lin
prin geamul meu cel aburit privesc spre tine
si is singura... si plang si iar imi amintesc de tine...
si cum acea zi o blestemam.
clopotele se auzeau... si ele imi plangeau durerea
cata tristete si cum statea eu langa tine sa te legan
eu in picioare, iar tu culcata
si ce frumoase mai eram... eu eram in negru...iar tu in alb... in rochie de mireasa... si buchtetelul de trandifiri negri de acoperea... si tu culcata printre ei..si trupul tot iti mirosea.
ploua tare si mai tare peste coroanele de brad... si pamantul neted de-atata ploaie de umezea
ii simt si acu aroma
eu in picioare, iar tu culcata si cerul tot se-ntuneca
in urma ta se adun siroaie de lacrimi, cu sange te plangeam cu toti!
si ce mica mai eram! iti ating manutele mici..si ce degetele fine mai aveai...pareai atat de dulce... tu ingeras ce te duceai...
si dintr-o data eu tresar
simt moartea cum te prinde
eu in picioare... si ploaia tare ma lovea
incet incet ne apropiam de groapa ce ne va lua pe veci
si ce adanca mai era!
3 cuie se aud trosnind in capacul ud
si dor imi era de tine... de ce nu te arati odata?!
si ce tristete in aer plutea
si eu in genunchi te plangeam si te strigam... sa ne jucam, sa-i spui acea poveste, sa nu te duci...
dar tu mai tare coborai
si mainile ude... spre tine iar le coboram... dar tu in sicriul tau, tu mai tare te-afundai...
cu viata mea tu coborai...
IN MEMORIA TA SURIOARA DRAGA....