acum pot să nu am picioare
să mă agăț de cer ca un liliac disperat
să învăț limbajul viermilor de mătase
să mă asemăn perfect cu umbra pe zid

acum pot să locuiesc oriunde
fără să am loc de casă
fără fundație fără acoperiș

să mă mut în mine ca într-o nălucă

îmi sorb sângele de la cișmea
mor de sete și sângele e puțin. e sărat
prea puțină hemoglobină
prea puțin loc în stomac

mă adăpostesc într-o stea. una foarte mică pe care n-o vezi dacă te uiți chiar spre ea

acum pot să nu am picioare
dar să am mersul pe jos