gândind că poate gura care plânge
se va opri
de-ți voi atinge buza
te înconjor cu gândul meu
ajunge
tăcerea e de aur
și de rugină scuza
gândind că poate spiritul din frunză
își pierde urma
și sufletul de fum
să te întorci la mine
cu nu știu care scuză
te rog
mai bine mergi
nu te opri din drum
gândind că poate privirea-ți hăituită
rătăcită-n vremi fără speranță
ecoul lumii tale
o lume mult hulită
se zbate
atârnată
de un fir de ață
gândind că poate
nu ști
cum e să fii iubită
îți este mersul vieții
și gândul
în furtună
ia-ți inima în dinți
și stângăciile de fată
si vei avea cu cine
pe drum
să mergi de mână