Știu că lacrimile noastre, când plouă,
Se preling pe geamurile ferestrelor,
E o poveste veche, toți au citit-o...
Mai știu că atunci când îmi zâmbești
Mă întreb să trec de acest curcubeu
Sau să privesc afară, în stradă, unde
Bălțile se ridică până la glezne.
Nu există vreun lucru care să nu fie un nor
Spune Borges,
Nu există vreo zi care să nu treacă.