Si iata ne-ntalnim din nou
Tu tot la fel
Si eu schimbata
Proptita-n usa de cavou
De fapt, asa ca altadata.
Azi te urasc
Dar stiu acum
Ca soarta mea e langa tine
Pe-acelasi drum
Acelasi fum
Nici maine nu va fi mai bine.
In fiecare noapte mor
Cu tine rece langa mine
Si-mi este frig
Si nu e nimeni
Sa m-aline.
In fiecare dimineata
Ma nasc din nou
Si plec la drum
Dar azi la fel ca altadata
In drumul meu e numai scrum.

E trist cum peste ani ajunci cateodata in acelasi punct din care ai plecat. Candva de mult, cand cuvintele acestea au vazut caietul albastru, sus pe pagina, exista un titlu: Singuratatii; azi ea poate fi dedicata si altor prietene fidele: Panica, Neputinta, Uitarea.
Prea putine primaveri in caietul albastru.