Este o noapte grea, o noapte sura, o noapte potrivnica, o noapte in sufletul meu. Cate o stea mai sclipeste din cand in cand, atunci cand respiri in inima mea; si ceata, ceata din glasul tau mi-a aruncat in suflet urme de manastiri.
Cate un vant de primavara se incolaceste in funii de intrebare: De ce? De ce ? De ce? se mana caii troieni spre Poarta Sarutului…
Un copil tacut, mirat, trist, s-a rupt din mine si a plecat sa se joace de-a copilaria; corhoade de cuvinte si-au spulberat aripa lovita si ingerul albastru m-a indemnat sa plang.
Apoi te-am prins de mana, m-ai ridicat usor, pe versul cel din urma al strofei de inceput. Mi-ai spus: „Te asteptam !” , zambindu-mi strengareste, cu coltul gurii usor ridicat.
„Te-am cautat in mine, in inima mea, urmele tale pe pielea mea, mirosul tau pe perna aceea pufoasa, care iti placea tie, te-am cautat in vise, in sertarele cu amintiri, in noptile albe petrecute pe balcon doar ca sa vad cate o stea….imi spuneai ca fiecare avem steaua noastra….trebuia sa o gasesc….."
Dragul meu drag.....