De pe farul din ocean
privesc cerul de mărgean
și rana lui monstruoasă,
moarte gata să mă coasă.

Și s-au dus toți turcii
cu turbanele lor
și-au rămas șalvarii
catarge apelor.

Mulți veterani de război
cu ochi strepeziți
clocotesc în noroi
calzi și asurziți.

Stau numai eu
cu capul în jos,
de gât cu Dumnezeu,
sub un val umbros.

Și-a tăcut și iubirea,
vai, începe tânguirea!