Poeților,
ca păsări în zbor,
le cresc pene
din oasele pierdute
unul câte unul
în fiecare sunet
cu care însăilează silabe
pe vălul Cuvântului

Poeții
ca penițe
își tocesc inimile
în patina vremii
departe, tot mai departe
înfigurând
patimi

și ca tâlhari de idei
sunt răstigniți în metafore
blestemați să învie
întotdeauna
cu fiecare
citire tresărindă