A cui ești tu floare pălită
Uscată și neîngrijită,
Nesăpată, nestropită
Și cu floarea ofilită.

Ce om poate să pășească,
Pe lîngă floarea plecată
Fără a se gîndi oare,
Ce-a pățit această floare.

Poate pămîntul nu-i bun,
Sau nu-i îngrăsămînt destul,
Poate-i stăpîna plecată
Și a rămas neudată.

Atunci floarea răspundea
Nu-i vina lui nimenea,
Vina e numai a mea
Fiindcă am rămas singurea.

Și mă simt îngrozitor,
ne mai fiind de ajutor
În grădină sau balcon
Trecînd vremea florilor.

Lugoj, 30.08.2004