sunt atât de femeie
ard ca viața
port implanturi
ochi îndrăgostiți
imitând perechi
fericirea pe sub geamuri
soarele demodat
în loc de cearşafuri
timpul are buget redus
trag pe nări mirosul de iarbă nouă
ca un maidanez flămând după
mila împărțită în stradă
aştept cucul să ghicească în palmă
ca altădată când
legam iubirea la piept cu ață
cumpăr vise en-gros
dau oricând plămâni cu împrumut

sunt mondenă
ca o stație terminus
unde lumea îşi scutură papucii de toamnă
aprinzând o ultimă tigară