Ai aparut intr-un destin
Ce nu-l cunosc prea bine-acum.
In al tau gand vreau sa revin
Simtiri o mie sa iti spun.

Te-as saruta de-atatea ori
Si te-as cuprinde-n al meu vis
Sub cer adanc fara de nori
In fericiri de nedescris.

Poveste plina de-amintiri
As recladi cu tine iar,
Ca-n marile noastre iubiri
Sa nu mai speram in zadar.

Alte suspine ne-au ajuns;
Si suferinta a fost din plin.
In suflete ne-au tot patruns,
Cosmaruri si chiar ani de chin.

Si sa ne daruim curaj,
Dragostea sa o intampinam,
Si vom crede-n alt miraj
Din lacrimi sa ne salvam.

Te privesc si ma-nfior
Al tau farmec ma doboara.
Ranile nu ma mai dor
Cat te am, acum in seara.

Plimba-ti mana pe-al meu chip
Lasa-ma sa te tot simt
Caci in ganduri infirip
Cum sa te ador si-alint.

Nu vorbi cand te sarut
Simte-ma cat poti de mult,
Fiindca- acum sunt tacut,
Numai de inima- ascult.

Poveste fara de sfarsit,
Si tu faci parte chiar din ea.
Caci ai tai ochi sunt rasarit
Si lumea toata e a ta.

Si-acest poem ti-l daruiesc
Din tot ce sunt acum
Cu tine pot iar sa iubesc,
Sa simt mereu, sa spun:

Apropie-te sa te tin
In brate-o vesnicie
Si strange-ma ca sa te- alin
Cum gandul ma imbie.

Nu te opri sa ma rapui
Cu buzele- ti nimicitoare,
Dar daca vrei poti sa imi spui
Ce stii de neuitare?

Sa ne iubim ca niciodat’,
In ceasul Regasirii,
Si sa uitam ce-a fost odat
In urma despartirii.

Ne-avem macar o clipa- acum,
Si-n clipa suntem numai noi
Abate-te in al meu drum,
Caci doar pe tine eu te voi.

Si ma opresc la ceas tarziu,
Desi nu as putea,
Iar sufletul imi este viu
Si tu,lumina mea.

Iti e deschis hotarul vietii,
Trecut,prezent si alt destin
Esti victima a frumusetii,
In inimi nestiute,chin.

E greu sa crezi acest cuvant
Caci te cunosti doar din ce stii,
Si ai cu tine legamant,
Pe altul sa nu poti iubi.

De multe ori,cuvintele-s in plus,
Si frazele rostite tot mai tremurande,
Ce-a fost, poate de mult e dus,
De ce va fi,n-ai sa te poti ascunde.

Himere dulci te-au coplesit,
Si multe lucruri au iesit pe dos.
In vise prea mult ai vorbit
Moment si adevar: tu te-ai mintit frumos.

Esti condamnata sa traiesti
Cu tot ce-i bun,ce-i omenesc.
Sa fii iubita,sa iubesti,
Oricat ti s-ar parea de nebunesc.

Privesti cum a cazut o stea,
Ca un copil,iti pui iar o dorinta,
Pana ce alta va cadea
Sa uiti de neimpliniri si suferinta.

Prin viata suntem simpli trecatori.
Nu e pacat sa pierdem ce putem trai?
Oricum,in seara ne rugam de mii de ori.
Esenta vietii:arta de a supravietui.