Razele soarelui se vărsau pe planetă.
La domnie pe cerul întins ordonau-
Norii străpunsi de lumină incertă
Sublim ordonați în înalturi pluteau

Confundam cu o placă imensă de aur
Ale câmpului spicuri de grâu,
Iară peștii grăbiți înotand îi vedeam
În al apei pârâu.

Ma aflam într-un loc unde însuși natura
Își contopea ale ei mari minuni;
O zonă de câmp, de mare, de munte,
Lipsită de ploi și furtuni.

Aș fi putut fi eu creator în natură
Dar totul era acolo perfect.
Simteam pe aproape o prezentă matură,
O creatoare fără defect.

O simțeam lângă mine,în mine pot spune!
Alături de mine în clipa cea grea
Căci acest superb cretor de minune
A fost mintea mea...