mă adresez oamenilor precum zeilor incantații
piețele pline de lume oameni ce nu deschid urechile
vorbele pînă la înălțimea turnurilor tăcute
poluarea nu pe coșurile fabricilor
ci din piepturi.
un psalm cartierului orașului țării mele
un nou david incantînd obiceiuri noi.
poeții au murit actorii așișderea
doar rugăciunile se ridică
fum prin fum ardere către ardere.
oamenii își întrețin altarele
ridică brațele și tac
fum de tămîie furnalele
pe ecrane se dă ora exactă.