Nu mai știu. Am uitat cine sunt, cine ești…
Dar m-am trezit ținându-te de mână!
Te priveam și știam negreșit ce-ți dorești
Și pluteam numai noi printre raze de lună.

Și-ți zâmbeam, îmi zâmbeai și dansam amândoi
Ca-ntr-un cântec de dor ce susură lin.
Îți simțeam răsuflarea peste umerii goi,
Ochii tăi se-aprindeau peste cerul senin.

M-alintai și eram numai noi pe pământ.
Rătăceam pe poteci, printre fluturi și flori,
Cu mâinile unite ca într-un vechi legământ,
Ne sărutam în mare, ne ascundeam în nori.


Mă aveai, te aveam, ne iubeam ca-n povești,
În brațele tale fierbinți mă topeam.
Nu-ntrebam niciodată cine sunt, cine ești…
Și totul era simplu: mă doreai, te doream!