cobor în mine ca într-o pivniță
undeva pâlpâie intermitent o lampă când
lumină când
întuneric
trupul meu e un plic în care am pășit cu picioarele albe
și unghiile murdare de cerneală

*

se văd urme
mucuri frânte de țigări priviri pe furiș
un miros puternic de viață stătută
poezii scrijelite pe jumătate în lemnul crud
a mai fost cineva aici

*

genele mele sărută pleoapele mele
cum curge liniștea
cântec absurd de animal marin