el o iubea tăcut, înfășurând pe deget
cuvinte, și uneori un rotocol de fum
să-i încălzească o gleznă, să îi despice un drum
ea-l măsura într-un pătrat, în cercuri
și îl zidea în trei, în ochi și-n miercuri

când ea cânta în frunze el asculta cu trupul
îi auzeam din oameni, le căutam cuvântul
și mi s-a spus
că și-au mâncat din moarte
că au plecat bătrâni
întineriți în noapte și-ncrucișați în mâini