Nori amari trec distorsionați
prin camera sufletelor.
Privesc sever tot dansul
rece și calculat al ploii
ce cade în rafale,
Picături acide perforează
albia vieții-
pic, pic, pic și fiecare picătură
se adună în destine,
culegând șuvoaie de-ntâmplări
nerostite.
Vârtejuri trec prin ele,
aerând fiecare moment irespirabil.
Nu se schimbă nimic,
doar liniștea pare un pic mai trează,
în rest,
ne amăgim cu iluzia libertății.
Prinși în vâltoarea vieții
dăm sens gravitației,
ce unește trecutul cu viitorul
și într-o clipă de rătăcire
devenim istorie.