am crezut
pentru o singură clipă am crezut
că orice e posibil
să-mi scot aripile din lada cu vechituri
și să le cos de umerii goi
cu ața făcută din deșeurile aruncate de-a valma
în locul în care
uneori mă prefac
doar uneori
că un suflet mai stă

mi-am ros degetele torcând trăirile zdrențe
rulându-le fuior
am înfipt acul gros și neiertător în carne
și mi-am spus cu dinții încleștați
orice durere poate fi suportabilă
orice durere
câtă vreme îmi mai ies păsări prin umeri

am crezut
pentru o singură clipă am crezut
că drumul spre tine e o inimă lungă ce se întinde prin ochi
că e de ajuns să o ating
și din departe se va naște simplu aproape
fără contracții
fără travaliu
într-o tăcută alunecare dinspre nimic înspre tot