Chitara i-a căzut din mână,
A decedat ultimul vers
Când el i-a spus scurt: Noapte Bună!
Ningea cu iad în Univers.


Rău m-ai ranit, șopti femeia
Lacrima se opri în gât.


El, aruncă pe masă cheia
Privind scârbit la așternut
Și pumnul greu lovi în masă
Paharul se varsă,
tăcu.

Ea tresări, apoi nervoasă
Chitara guler îi făcu.


El i-aruncă atunci în față
Injurii printre "Re" și "Si"
Ea îl pocni cu rezonanța
Corzii de jos, adică "Mi".


Atunci turbat din cale afară
Brusc el o aruncă la "Sol"
Ea apucată, ca o fiară
ÃŽi trase-un pumn "La" demisol.

El se strâmbă,
Ca o soprană urlă acut..
Ea se albi..
Să fac deseară o tocană?
Sau vrei cartofi? că-ți voi prăji.