Am să mă scriu într-un poem final,
Voi adia în glosse sau beție
Și când arzând în visele de cal
M-oi spulbera în puf de păpadie.

Eu voi zbura pe vânt dar și pe ploaie,
Purtat de vise-n lumea fără mal
M-oi odihni, când poate, pe o foaie
Am să mă scriu într-un poem final.

Din când în când am să mai bântui doar,
Purtat de vânt, ca puf de păpădie,
Voi rătăci pe margini de hotar,
Voi adia în glosse sau beție.

Din inimă am să îmi fac un flutur
Să călăresc pe visele în val,
Apoi de amintiri am să mă scutur
Și când arzând în visele de cal

Am să doresc întoarcerea-n văzduh,
Am să-ți apar, în vise, numai ție
Și părăsind reântruparea-n duh
M-oi spulbera în puf de păpădie.

M-oi spulbera în puf de păpădie
Și când arzând în visele de cal
Voi adia în glosse sau beție
Am să mă scriu într-un poem final.