Tot aruncând la stele din găleți
Fecior și eu cândva-ntr-un altădată
Când mai stăteau și castraveții drepți
Și ghinda din gorun nescuturată

Prin zboruri cu rotiri de rândunea
Nu ca acum de melc peste tulpină
Oriunde și orice puteam avea
Și tânăr și frumos și fără vină

De-aseară-n amintire bate vânt
De-alatăseară-i prea târziu bătrâne
Să te mai știu prin noapte mieunând
Și dragostea să uite să te-ngâne

Nebunele de stele urcă-n jos
Uscată foaie verde de mohor
Căci toate dinspre mine s-au întors
Și mă destram din calea tuturor.