E clar că adevărul e în vin,
Iar eu cu vinul sunt prieten bun...
Și totuși, când mă-ntorc acasă - tun,
Vă spun cinstit că mint puțin, puțin.

Mi-e greu, nevestei –draga mea!- să-i spun
Că iară n-am putut să mă abțin,
Setos de adevărul ce-i în vin...
Cu care sunt prieten foarte bun.

Îi spun că m-am oprit la un vecin,
Ce m-a tratat cu țuică – de la prun -
Și n-ar fi fost frumos să mă opun...
Și-atuncea ea: miroși a Bohotin!

E clar că adevărul e în vin!