Dacă intri în pădure
Pe cărarea către mure,
Vei vedea, lângă izvoare,
O năframă cu o floare,
Iar mai sus, la umbră deasă,
Rochia albă, de mireasă;
Îți mai las o cingătoare
Din flori dalbe, lăcrămioare
Și pe pajiștea de munte
Vei găsi săruturi...multe!
Dacă va apare luna
Fă spre cer un semn cu mâna!
Deși...eu voi fi departe,
Un proscris plecat spre noapte
Căutând o stea aparte
Printre alte vise moarte.

P.S.
Iar la final un ultim gând:
doar când iubești alegi riscând
să stai în Rai - trăind plângând
sau pleci în Iad - să mori râzând.