Silențios îmbrac în mine piatră
Tăcerea să îmi fie căpătîiul
Mormîntul rece să îmi fie-ntîiul
Miasm placid ce-n viața mea mă latră.

Căci Cupidon mi-a săgetat călcîiul.
Frumoasa țigăncușă, cea din șatră,
Făcut-a chip cioplit din mine-n vatră,
Mă cheamă a diviniza Tîrziul.

Din verdele ființei nu faci liră
Să cînți iubirea ce te-nmormîntează
În trai defunct ce gîndul tău îl miră.

Iubita-n leacuri sfinte te botează
Și-un aer cast făptura ta respiră
Și parcă te-ai afla la Bobotează.