pe ecranul amintirilor am întins în cruciș
sârme de uscat rufe
privesc filmul prin hubloul mașinii de spălat
un talmeș-balmeș cenușiu
umflat ca o mâță castrată de zece ani

prinși câte unul în cârlige de lemn
se bălăbănesc șoareci alb-negru
ca primele desene cu mickey mouse
sârmele întinse la maximum împrăștie stropii de apă
puricii din televizorul tesla
șoptesc noapte bună copii

tot nu se spală
am luat fantomele de păr
cearceafuri îngălbenite arse cu scrum de țigară
în care au zăcut nopți albe și zile negre
le scot la uscat înainte de prima clătire
altfel nu îngheață