cu trupul făcut pâlnie
ascult
marea fierbinte peste nisipul răscolit
cerul lipit de pământ ca o lubeniță coaptă

departe și înalt peste tot glodul
adunat sub talpă cât un munte
e țara mea
locul unde pun degetul pe mămăligă
pe steaua din fruntea cerbului
pe funia clopotului din biserica veche

de la apus până la răsărit
albesc și eu din creștet până la os
odată cu soarele acesta
plin și rotund mereu
legat să se învârtă în jurul casei mele
ca-n vremea facerii de la început