plecare a plecărilor
până în adâncul cel mai adânc
Însuși Domnul prinde mâna primului om
Însuși Domnul prinde-n mâna sa
mâinile tuturor celor ce-aveau să fie
îți închipui așteptarea
de dincolo de timp
gustul morții
și prăpastia înălțată
până la orice punct
de lumină

dar bătrânul acesta
cu nume de lut
o dată doar
a mușcat
eu mereu și mereu
din otrava
vechiului
copac.