De ce plângi suflețel cald?
Dacă străzile ar vorbi ne-ar întreba
„Mai vrei ceva înainte de sfârșit?”
dacă străzile ar cânta am putea retrăi acele povești apuse

Închide ușa și lasă lumina să se șteargă
nu vei ajunge acasă în această seară,
zăpada cade grea, știi
vânturile au început să alerge și alunecă prin suferință
Tot. Putea să fie noapte când ai plecat
când răul se răspândește ca o febră,
ce puteam striga ca să nu te ridici de acolo
cum puteam să fiu cerul în acel moment
să te prind

Oglindă, arata-mi ce o sa devin
Sfâșiat de dubii și greșeli, ascultă cum te cheamă
egoismul și furia, tot
nu sunt suficient de orb să văd
că acel suflet sunt... eu

Ai primit suficientă iubire?

De ce plângi suflețel cald?

Înainte de a te ascunde
mi-au lăsat timp pentru rămas bun

cum aș fi putut
cum aș fi putut minți?
Rămâi cu bine, căci voi fi mereu cu tine!