în lume, păcatul e văzut frumos,
i se zâmbește!
obrajii roșesc în preajmă-i și i se scriu povești
în cântece și poezii, în suflete
el, originarul, se află statuat la nivel de artă,
din gând, sub daltă, apar dâre de amor!

același păcat, a ajuns vedetă printre muze!
cei mai mari păcătoși au statui,
e frumos, e un haos sincer,
e iubirea din noi, magia, nu ura...

păcatul a avut o soartă nefastă
întemnițat, ars, alugat, reglementat
a scăpat printre degetele bătrânilor, a înțelepților
și a ajuns la tineri, mereu
ce păcat!