Asprimea matinală a vântului autumnal
Umple cărarea cu arămia moarte din arțari.
Împovărat de nostalgii boeme, cu pași rari
Trec ochi magnetici prin al ceții firav voal.

Văd boabe reci de rouă pe buze sărutate
Ce fac cucoane blonde să-mi pară hetaire.
Uitând că e o zdreanță ținuta mea de mire,
Gândesc că am surâsul ce atrage voluptate.

M-ar vrea sâni ce palpită cu nebunesc fior
Deși sunt veșted dandy cu riduri ostenite.
Spre trupul meu stârnit de reverii pripite
Vin coapse alintate în nopți de intens amor.

Nasc curbe în șolduri calde letalele ispite
Care-mi ucid uitarea cu proaspete catrene,
Ducând spre mahalale îmbrățișări obscene
Voi despuia himera-mi pe ziduri scorojite.