salamandre strigă
pe trupul tânăr al nopții
se fac păsări însetate de frig
setea lor crește
împletindu-se cu vântul
cu lipsa lui
simplă adiere
răsuflet anemic
pământul își dă duhul
repetitiv


apele prind culoare
se ridică din pulbere
venită din preistorie
fiecare moleculă
se dizolvă în piele
sunt prima femeie
ești primul bărbat
izvoare și aburi
inspirăm fără încetare

între noi potop
apoi deșert desăvârșit