îmi curg lacrimi
din măruntaiele gândului
urme de zbor
rămase pe marginea
aripilor
aerul zburat lichid
ca un lapte
stingeri de zori
cu soarele scurs
prin iarba strivită
umbra mea prăbușită
călcată de mașini grăbite
spre azi mă îndrept
să-mi reconstruiesc sinele
din aripile
îndoite ale timpului
fâlfâitoare ca niște
lopeți
care lovesc întunericul.