Citează-mi pe Arghezi de ai habar poete
Îl știi pe Păunescu? e drept mi-e tare drag
Dar n-ai să poți turnându-mi veninul, pe-ndelete
Să treci al poeziei adevărate, prag.

Poetul este omul ce arde cu durere
Poetul nu-i nici târfă și nici neguțător
În rana-i deopotrivă găsești pelin și miere
Prin oasele-i fragile străbuni renasc și mor.

Știi ce se află-n ochii poetului când frigul
Îi spune că-i aproape, și moartea la un pas?
Se află ape negre luptând să rupă digul
Și singura scăpare în vorbe i-a rămas.

Lăsați-l pe poetul din secolul modern
În vremurile tulburi în care s-a născut
Va fi sigur nebunul ce dă un șah etern,
Pe tabla-n care albul de mult a dispărut.