Încet îmi culeg răsuflarea ascunsă
Pe buze de diavol acum regăsit
Și-ncerc să-i feresc privirea pătrunsă
De marea cădere de fiu urgisit.

Ascund pe sub pleoape voința-i firavă
Încet să-ncolțească în umbră de palmă
Să nu o înnece lumina hulpavă,
Să nu o întoarcă-n pământ vre-o sudalmă.

Și părul i-l pieptăn cu mâna întinsă
Spre cartea magiei cu mir încrustată
Încet să adun sudoarea prelinsă
Pe glezna ce-aruncă noroi întristată.

Pieptul îl strâng cu brațele prinse
De-un dor permanent de zâmbet aprins
Ce strigă la gânduri din umbre desprinse
Încet să pășească pe scrum de ieri stins.