Trifoi cu 4 foi!

Intr-un tarziu am revenit,
Priveam la geamul ei uimit
Cum am putut sa cred ca EA
Chiar ma iubea?
ASA ZICEA!

Si prin fereastra larg deschisa,
Alaturi de veioza- aprinsa
Ea nu mai tine poza mea,
A altuia !
CE MA PRIVEA!

Buimac tiptil am coborat,
De pe balconul prafuit
Si-abia atunci am realizat,
Ca s-a jucat!
MARE PACAT!

Frumoase versuri imi scria,
Ce dor adanc imi trimetea,
In inima le ascundeam,
Si le citeam!
O ADORAM!

Naiv si prost, cretin tampit,
Am fost amor dezlantuit
Dar am crezut in versul scris
Sincer convins!
SUFLET INVINS !

Am mai vazut-o intr-o seara,
Acum un an spre primavara
Cu un barbat , parca din astrii
Cu ochi albastrii!
FOARTE ALBASTRII!

Plimba pudelul lui de zgarda
Si s-a oprit la colt de strada
Atunci am zarit ochii ei,
Fara scantei!
FRUMOSII MEI!

Privea in gol spre alte zari
Cu ochii-n sus iscoditori
Spre Soarele ce a apus,
Cu gandul dus!
UN DOR RAPUS!

La trista ei melancolie,
Pudelul mic, din gelozie
Ridica un picior si uda-ncet,
Vers de poet!
DOR DE POET!
P.S.
Iubita mea, daca mai vrei
Ca-n ochii tai sa porti scantei,
Culege din iarba un trifoi,
Cu patru foi!
NOI AMANDOI!
DOAR AMANDOI!


Bucuresti 07 septembrie 2005