Noapte torida.

Cad stele,
Cad îngeri,
Cad vise.

Noapte toridă,
golită de gânduri,
găunoasă- ca o cochilie știrba din care melcul,
plictisit,
s-a dat gonit.

Se tânguie lasciv pendula pe zidul de somn amorțit.

Peste lumină
Cad pleoapele orelor
agonizând.