agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-08-30 | [This text should be read in romana] | NOTÃ: Mesajul, mai bine zis, poezia care urmează, nu este gratuită. Cititorii care vor avea plăcerea să o citească sunt invitați de autor să facă o pomenire ( să dea un acatist de pomenire, și mulțumire ) părintelui Cleopa Ilie, într-o biserică română, ortodoxă, în zilele care urmează. Valoarea acatistului este de 1 leu ( 1 RON ). Mesajul se adresează unor creștini de onoare. Cei care au onoare, și nu vor dori să urmeze dorința mea ( a autorului ), sunt invitați să nu citească poezia din mesajul de mai jos. Cei care nu au onoare, și o vor citi, fără a da acatistul ( cu valoarea menționată ), să aiba în vedere că vor avea față de mine această datorie, pe lumea de apoi. Văzură Văzură că-n căldarea de apă mai erau O picătură-două. Și-au întrebat ce beau? – Văzură că pe masă nu era pic de pâine, Și-au intrebat cu frică: ce vom mânca noi, mâine? Văzură că-n canistra de apă, sau petrol Se mai ițea o limbă uscată de nămol. Și fără de putere, cu groază întrebară Mașinile de mâine, cu ce resurse ară? Văzură hoți pe stradă, plimbându-se în care De luptă, apărate de gărzile stelare – Văzură-atâta carne de fetuși, și femeie Zvârlită în canale, sau proaspătă, la cheie – Văzură piramide cu faraonii-staruri Livrând atroce droguri, la robii din Fanaruri – Văzură opulența, și banii, ridicând Aceleași turnuri Babel, spre stelele vomând – Văzură sânge, moarte, văzură boli, nevoie, Aheii cei de astăzi prădând întreaga Troie, Văzură și mass-media, drogând întreaga Lume, În cele mai perfecte cuvinte și costume – Văzură cum se-nneacă politicieni, la masă, Cu propria lăcomie, de a fura din casă, Văzură prea-prostimea, târâtă în prostie, Și prea protipendada, curvind în lăcomie – Văzură. Se rugară. Și se mai roagă, încă. Și predică, și parcă, vorbesc numai la stâncă. Văzură. Și se luptă. Dar nu cu noi. Cu sine. Și rup din ei, ideea de Dumnezeu, și bine. Văzură. Și sunt singuri. Și cerul îi condamnă La încă un martiriu în fiecare toamnă, Miros a mir și ceară, și ce-au văzut, ne paște, Și crește. Murdărește... Ne sunt părinți, și moaște.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy