în adîncurile fluviului
înecații bat din picioare
într-o eternă digestie
ce roade malurile

lehamitea din ei îngroașă mîlul
ce-i urăște din toate puterile
cînd li se scurge prin orbite
asemenea unui vierme
născut la repezeală

creierul moare
fără niciun pic de durere
un sac plin de iluzii
cu gura deschisă