Resemnare

Te-am risipit prin lume fără rost
Nainte de-a te ști pe dinafară
Că te-ai născut după o zi de post
În fața mea pe 19 spre seară.

Te-am risipit cătându-te mereu
Să punem oamenii la rând pereche
Dar e târziu și poate ne e greu
Să dăruim lumina noastră veche.

Nici steaua mea, nici steaua ta nu-s albe,
Lucesc din depărtare dacă vezi
Nu mai putem să n-i le facem salbe
Pe alocuri sunt tocite dacă vezi.

Te-am risipit fără decât să vreau
Să te adun în gândurile mele
În taină doar o clipă să mai stau
Privindu-te cum răsfoiești în stele.

Te-am risipit prin lume fără rost
Mireasa mea nemiruită-n cântec
Rămâi tăcerea care n-a mai fost
Ursită în deșert de un descântec.