O creație


Frumusețea - Doamne -
e împletirea pe cruce a dorului.
Între umbră și soare
San Francesco d'Assisi a ales urma,
Viața însăși dispare,
rămâne opera de artă a iubirii
ca o pasăre de pradă răscolită de furtuni.
Urma - vie - la limita
dintre real și ireal
dincolo de podul plângerii
nu pierde măsura proprie
fiecărei cruci a adevărului.
În zorii tămăduirii curge roua,
roua crudă
pentru spălarea păcatelor.
Urma aleargă urma goală, ușoară
cu o creație fără nume.